Alexandru Săraru : Nu te iubesc, e prea putin...

Tu, ziua ce se naste din soarele supus
Eu, noaptea ce apare cand raza s-a rarit
Doi renegati de lume goniti inspre apus
De fapt, nebuni de viata pasind spre rasarit

Tu, marea mea regina flancata de nebuni
Eu, regele rebel cu frici nenumarate
Ne facem lumea noastra din alte doua lumi
Iar noptile prea albe le scot dintre pacate. - AS


A.S.
Ai coborat din ingeri in lumea mea nebuna
Eu n-am putut sa urc, sunt prins in alte sfere
Din aripile tale eu mi-am facut cununa
Mi-ai oferit chiar tot , mai mult decat se cere

A.S.

"Esti visul cel dintai promis ce s-a pierdut printre destine
Lumina fericirii mele ce-o vede chiar si-un simplu orb
Pupila ce observa doar nuante de alb si de bine
Esti apa ce ma tine-n viata cand orele usor ma sorb"

A.S.

"Eu m-am nascut sa te iubesc
Sa-nvat ce-nseamna fericirea
Sa ies din meu trupesc
S-astern in suflet nemurirea

Sunt destinat sa te iubesc
Durerea sa-si ascunda chipul
SA MA TRAIESTI, SA TE TRAIESC
Oceanul sa-si accepte picul

Sunt blestemat sa te iubesc
Caci singur crucea nu-mi pot duce
Ma nasc, traiesc si ma topesc
Cu tine-mpart orice rascruce"
A.S.


Nu te iubesc, e prea putin...

"Nu te iubesc, e prea putin, cuvintele isi pierd rabdarea
Cum am trait pana la tine, nu stiu ,dar, oare am trait?
Ti-am daruit doar o speranta, mi-ai dat in schimb toata candoarea
Ii multumesc Lui Dumnezeu ca mi-a soptit cand ai venit

Nu te iubesc, e prea putin, culorile isi pierd nuanta
Cum am putut sa fiintez cand inca nu te-am cunoscut?
Te-am inramat in poza vietii, iar tu mi-ai reintors speranta
Ii multumesc Lui Dumnezeu, mi-a transformat iubirea-n scut"

A.S.